În ultimii trei ani, a crescut vizibil numărul persoanelor condamnate pentru aplicarea torturii, iar numărul celor care semnalează acte de tortură şi rele tratamente, dimpotrivă, a scăzut.

Specialiştii atribuie aceste tendinţe pozitive îmbunătăţirii cadrului legislativ şi înăspririi pedepselor pentru torţionari. Problema, însă, nu a fost eliminată definitiv din cauza corupţiei din sistemul judiciar.

La începutul lunii decembrie, Curtea de Apel Chişinău i-a condamnat la detenție cu executare pe trei gardieni de la Penitenciarul nr.13 din mun. Chişinău. Aceştia riscă trei şi, respectiv, patru ani cu privațiune de libertate, fiind acuzați că i-ar fi bătut pe deţinuţi pentru nesupunere. Potrivit procurorilor, în urma loviturilor aplicate, victimele s-au ales cu leziuni, iar actele de tortură au fost surprinse de camera de supraveghere din penitenciar. Sentinţa este cu drept de atac la Curtea Supremă de Justiţie.

Torţionarii condamnaţi în 2014 sunt poliţişti

În anul 2014, instanţele de judecată din ţară au emis opt sentinţe de condamnare cu executare pe numele a 14 persoane pentru acte de tortură şi aplicarea relelor tratamente. Un an mai devreme, a fost înregistrată o singură condamnare de acest fel. „Toţi sunt poliţişti”, a precizat procurorul Ion Caracuian, şeful Secţiei combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale. El afirmă că în ultimii ani a scăzut semnificativ şi numărul de sesizări venite din partea cetăţenilor. Recent, în Codul Penal al Republicii Moldova au fost introduse modificări care înăspresc pedepsele, motiv ce îi sperie pe cei care intenţionează să aplice tortura.

Igor Stoica, jurist la Organizaţia Amnesty Internaţional – Moldova, a confirmat cele menţionate de procuror: „Amendamentele la Codul Penal au început să dea roade. Noile modificări prevăd pedepse mai aspre pentru torţionari, chiar până la 15 ani de detenţie, iar judecătorii au început să examineze mai amănunţit dosarele înaintate de procurori privind învinuirile pe cazurile de tortură”. Expertul a mai spus că anterior în legislaţia penală erau prevederi foarte vagi, iar aplicarea relelor tratamente era calificată ca abuz sau depăşire a atribuţiilor de serviciu.

În locurile de detenţie mai există cazuri de tortură şi maltratare

Chiar dacă s-a mărit numărul poliţiştilor condamnaţi pentru tortură, în locurile de detenţie din ţară mai există cazuri de tortură şi maltratare. Igor Stoica a explicat: „Din păcate, avem situaţii când torţionarii scapă nepedepsiţi, iar un impediment foarte mare în examinarea dosarelor de tortură este corupţia. Torţionarii corup procurorii şi judecătorii ca să scape nepedepsiţi sau cu sancțiuni minore”.

Combaterea torturii şi a relelor tratamente este o acţiune prevăzută în Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016. În Strategie se menţionează, între altele, că este necesară implicarea mai activă a victimelor în procesele de examinare a cazurilor de maltratare, dar şi instruirea poliţiştilor şi procurorilor privind modul de investigare a acestor cazuri.

Casetă 1:

Din Codul Penal al Republicii Moldova, art. 1661:

Tortura, tratamentul inuman sau degradant

3) Tortura - orice faptă intenţionată prin care se provoacă unei persoane o durere sau suferinţe fizice sau psihice puternice cu scopul: de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri; de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; de a o intimida sau de a exercita presiune asupra ei sau asupra unei terţe persoane, sau din orice alt motiv, bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferinţă este provocată de către o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită atribuţiile unei autorităţi publice, sau de către orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu consimţământul expres sau tacit al unei asemenea persoane.

Acţiunile de tortură se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 8 la 12 ani.

Caseta 2

La Procuratura Generală funcţionează „telefonul de încredere”, cu numerele 022 27-94-57 sau 022 27-30-27, unde cetăţenii pot semnala  fapte de tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante. Apelurile sunt recepţionate de luni până vineri, între orele 800 şi 1700.

Lilia Zaharia