Recent, portalul Sputnik.md a publicat o ştire în care anunţă că anul trecut au plecat din Moldova 2507 de persoane cu scopul de a se stabili cu traiul în altă ţară.

Totodată, numărul străinilor care vin în ţara noastră este de aproape două ori mai mare decât al moldovenilor care îşi părăsesc Patria. Ştirea este însoţită de o fotografie în care apar o mulţime de oameni de provenienţă arabă care se ceartă între ei. În această ştire jurnalistul a comparat date diferite şi anume, numărul cetăţenilor plecaţi definitiv din ţară cu numărul imigranţilor care au primit permise de şedere temporare şi permanente, astfel inducând cititorii în eroare. De fapt, datele oficiale publice arată că pe parcursul anului trecut, în R. Moldova au venit cu şedere permanentă doar 39 de imigranţi, restul s-au aflat în Moldova pe o perioadă determinată, fiind la studii, muncă, tratament etc.


La începutul articolului intitulat „E oficial: în locul unui moldovean plecat din ţară, vin doi străini”, autorul îşi exprimă opinia referitor la migraţia moldovenilor: Este fals că Republica Moldova va ajunge o ţară depopulată. Datele statistice confirmă contrariul, în fond, un adevăr şi mai trist: conaţionalii noştri pleacă din Republica Moldova, iar în locul lor vin străinii”. Autorul face trimitere la studiul„Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016”, publicat de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în care se spune că pe parcursul anului trecut au plecat din ţară pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2507 persoane. Jurnalistul afirmă, însă, că „numărul străinilor care vin în Republica Moldova este de aproape două ori mai mare decât al moldovenilor care îşi părăsesc Patria”, specificând că anul trecut au fost înregistraţi 4080 de imigranţi.

Specialista în domeniul demografic, Nina Cesnocova, şefa Secţiei statistica demografică din cadrul BNS, a declarat pentru Asociaţia Presei Independente (API) că numărul persoanelor plecate pentru a se stabili cu traiul în altă ţară nu poate fi comparat cu numărul imigranţilor, deoarece majoritatea celor veniţi s-au aflat în Moldova pe o perioadă determinată, fie la muncă, la studii sau din alte motive.

39 de imigranţi au primit permise de şedere permanentă


Autorul ştirii publicate de Sputnik.md prezintă şi informaţii de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) referitor la scopul venirii străinilor în ţara noastră, dar nu precizează câţi dintre ei au permise cu şedere permanentă şi câţi – permise cu şedere temporară, cu toate că această informaţie este publică pe pagina web a MAI. Astfel, potrivit datelor oficiale, pe parcursul anului trecut, doar 39 de imigranţi au primit permise cu reşedinţă permanentă, restul 4041 au primit permise cu reşedinţă provizorie în Republica Moldova. Potrivit Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova, în funcţie de motivul solicitării, dreptul de şedere provizorie poate fi acordat pentru o perioadă de până la 5 ani, iar în cazurile prevăzute de lege, şi pentru o altă perioadă.

Aşadar, afirmaţia din titlul ştirii că în locul unui moldovean plecat din ţară, vin doi străini, este speculativă, deoarece, la modul practic, pentru a locui permanent în Moldova, anul trecut au venit doar 39 de persoane, celelalte au venit cu alte scopuri şi pentru o perioadă temporară.

Majoritatea imigranţilor sunt din Europa

În ştirea publicată de Sputnik.md se mai menţionează că „din păcate, raportul BNS nu precizează din ce ţări au venit respectivii (n.r. imigranţii) şi câţi dintre ei sunt originari din ţările Asiei Centrale şi a Africii de Nord”, inducând cititorilor mesajul că imigranţii sosiţi în Moldova ar fi anume din aceste regiuni. Acelaşi lucru îl induce şi fotografia. Însă, din datele MAI reiese că cei mai mulţi imigranţi înregistraţi anul trecut în Moldova sunt din Europa, care au venit cu permise de şedere temporare sau permanente (vezi infograficul).

Redactorul portalului Sputnik.md, Valeriu Balan, a declarat pentru API că autorul ştirii a citat datele BNS.

Documentarea insuficientă poate instiga la ură interetnică

În opinia expertei media, Aneta Gonţa de la Asociaţia Presei Electronice (APEL), abordarea unui subiect sensibil cum este cel al migranților trebuie făcută cu acuratețe şi numai după o documentare minuțioasă şi după verificarea tuturor datelor. „Dincolo de utilizarea improprie a unor cifre, aluzia la proveniența etnică şi sugerarea ideii că reprezentanții anumitor etnii/țări sunt inferiori sau nedemni, încalcă normele deontologice şi pe cele profesionale ale jurnalistului. Rolul şi obligația acestuia sunt să clarifice lucrurile, să informeze onest şi echidistant cetățeanul, astfel încât să nu instige la ură”, precizează experta.

Lilia Zaharia

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).