Din cele 60 de milioane de euro destinate implementării reformelor din justiţie, Republica Moldova a primit doar două tranşe.

Nu se ştie când va veni cea de-a treia, deoarece transferarea banilor nu este posibilă acum pe motiv că Guvernul nu a semnat un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Experţii europeni spun însă că adevăratul suport pentru reformarea sectorului justiţiei trebuie să vină din interiorul ţării, prin dorinţa factorilor de decizie de schimba lucrurile.

Suportul financiar oferit de către UE va fi folosit pentru realizarea acţiunilor şi reformelor prevăzute în Strategia de reformare a sectorului justiţiei 2011-2016 (SRSJ). Potrivit Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiţiei,  semnat la Bruxelles la 14 iunie 2013, cele 60 de milioane de euro trebuie să fie transferate în bugetul de stat în patru tranşe. Două tranşe au ajuns deja: 15 milioane de euro în 2013 şi 13,2 milioane de euro în anul 2014.

UE sprijină, dar şi taxează

Nu se ştie însă care va fi cuantumul celei de-a treia tranşe, dar şi când aceasta va fi transferată, deoarece ţara noastră nu are în prezent o stabilitate financiară. “Debursarea celei de a treia tranşe este condiţionată de semnarea acordului-cadru dintre Guvernul Republicii  Moldova şi Fondul Monetar Internaţional”, se spune în răspunsul primit de la Ministerul Justiţiei, instituţie responsabilă de coordonarea realizării SRSJ.

Mărimea tranşelor acordate de UE nu este fixă, ci depinde de gradul de realizare a punctelor din Planul de Acţiuni al SRSJ. Bunăoară, UE a taxat tărăgănarea implementării reformelor, astfel că din cauzadeficienţelorînprocesuldereformareaprocuraturii,precumşiaîntârzierilorînimplementareaunormăsurianticorupţieîn sectoruljustiţiei,valoareaceleide-adouatranşedinProgramuldeSuport Bugetarafostredusăcu1.8milioanedeeuro.

Reformarea Justiţiei cere presiune externă şi dorinţă internă de schimbare

”Sprijinul UE în reformarea sectorului justiţiei este foarte important, însă este nevoie să există dorinţa de schimbare şi în interiorul ţării”, spune judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din Romania. “Dacă nu avem justiţie, înseamnă că nu avem democraţie, iar statele din UE vor o democraţie puternică prin urmare o justiţie puternică. În Romania sunt zece ani de reformă, ani în care sunt nişte efecte greu de imaginat: oameni care nu îţi imaginai că vor ajunge în spatele gratiilor, astăzi sunt în închisoare şi aici mă refer la politicieni, oameni de afaceri, parlamentari, miniştri, judecători. Însă pentru a ajunge la astfel de rezultate a fost nevoie de nişte eforturi conjugate. În primul rând am avut o presiune externă fantastică din partea UE, pentru că în perioada de preaderare ni s-a impus să atingem anumite standarde de eficienţă a supremaţiei legii. În al doilea rând, am avut o presiune naţională din partea societăţii civile care dorea transparenţă în acest proces”, a declarat Cristi Danileţ în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Chişinău la 16 septembrie curent.

Lilia Zaharia