«Жуткий пожар в Кишиневе: повреждены 40 машин и 8-этажный жилой комплекс» (traducere: „Incendiu îngrozitor la Chişinău: au fost deteriorate 40 de mașini și un complex rezidential cu 8 etaje”), a anunţat zilele trecute unul din site-urile dubioase.

Fără să verifice informaţia, „ştirea” a fost preluată de multe alte site-uri, portaluri şi agregatoare de ştiri care au diseminat, în aşa fel, o minciună şi au creat panică în rândul cetăţenilor. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale dezminte informația că un asemenea incendiu ar fi avut loc în Chişinău.


„Șase pompieri nu au putut face față focului timp de mai multe ore. Oamenii au fost evacuați urgent. Salvatorii lucrează la fața locului. În prezent, nu există date privind victimele umane și pagubele materiale”, anunţau site-urile, precizând că „potrivit datelor preliminare, cauza izbucnirii incendiului ar fi fost țigara șoferului care îşi alimenta mașina la o benzinărie”. Niciun martor sau o altă dovadă a incendiului nu a fost prezentată, nici măcar nu este indicat sectorul din Chişinău unde ar fi avut loc „incendiul îngrozitor”. Cu toate acestea, mai multe resurse media au preluat această informaţie: site-urile Actualitati.md, A-tv.md, Gagauz.md, Mail.ru, mai multe agregatoare de ştiri. Unele din site-uri ulterior au şters informaţia. De asemenea, informaţia a fost intens diseminată şi comentată pe reţelele de socializare, inclusiv de jurnalişti care nu au verificat-o. În realitate, în Chişinău nu a avut loc un asemenea incendiu, iar purtătoarea de cuvânt a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Diana Țuțu, a declarat pentru portalul Agora.md că această informație este una falsă. Informația falsă despre "incendiul îngrozitor" de la Chișinău a fost ilustrată cu o poză reală de la incendiu care a avut loc în martie 2017 la o pensiune din Focșani (România).

Pericolul site-urilor cu ştiri false

În ultima perioadă, numărul site-urilor care diseminează informaţii false a crescut simţitor, iar instituţiile mass-media nu întotdeauna verifică informaţia înainte de a o prelua, cu toate că aceste „ştiri” au semne evidente de falsuri. În plus, site-urile cu ştiri false sunt activ promovate în reţelele de socializare, deseori de pe conturi false, iar unii utilizatori le redistribuie fără să le verifice. Reamintim că în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, dar şi în timpul alegerilor din SUA, Franţa şi alte ţări, site-urile cu ştiri false au fost utilizate intens pentru dezinformarea şi influenţarea electorală a cetăţenilor. Deseori, ele sunt utilizare şi pentru crearea panicii şi promovarea diferitor stereotipuri. Jurnaliştii trebuie să verifice informaţiile înainte de publicare, iar cetăţenii trebuie să înveţe să se informeze din surse credibile şi la fel să verifice informaţia din surse de alternativă.

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informației false şi tendențioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).